An electoral decisiv în Republica Moldova: narațiunile de dezinformare de la Kremlin își vor amplifica mesajele de demonizare a Occidentului


În această toamnă, odată ce își vor alege viitorul președinte de țară, moldovenii își vor decide viitorul: spre est sau spre vest. Și asta deoarece Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană este constituțional și poate avea loc pe 20 octombrie 2024. Această decizie însă amplifică distribuirea mesajelor de „demonizare” a Occidentului și a Uniunii Europene (UE), narațiuni care deja apar odată și cu apropierea alegerilor europarlamentare din vara anului curent. 

Mesajul că UE este inutilă pentru Republica Moldova este perpetuat de zece ani, în toate perioadele electorale: fie că vorbim de alegerile generale locale, parlamentare sau prezidențiale, odată ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Falsul perpetuu că „România va înghiți Republica Moldova”

În acest an însă mesajul narațiunilor anti-occidentale va fi mai puternic, inclusiv din partea surselor pro-Kremlin, deoarece este unul electoral: în iunie 2024 în UE se vor desfășura alegeri europarlamentare, iar în Republica Moldova, la 20 octombrie vor fi organizate alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Aceste scrutine sunt legate între ele, deoarece aproape 1/3 din cetățenii moldoveni dețin și cetățenia unui stat membru UE (în mare parte sunt cetățeni români), iar mesajele de dezinformare împotriva UE, țintesc inclusiv și în România.

Bunăoară,  recent,  bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a declarat  în cadrul emisiunii de pe canalul de YouTube „Соловьёв LIVE”, moderată de propagandistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov, că majoritatea moldovenilor sunt împotriva unirii R. Moldova cu România și a aderării la UE. Și asta după ce, propagandistul rus a afirmat  că acum „sunt mari șansele că România va înghiți Moldova” și că „este deja evident că acest lucru se întâmplă”. Afirmațiile acestora sunt false, dezmințit și de portalul Stopfals.md.

Sondaj: majoritatea moldovenilor ar vota pentru aderarea țării  la UE


Falsul este contracarat și de cifre. Astfel, potrivit unui sondaj prezentat recent de Comunitatea  WatchDog și CBS Research,  56,5% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, 25,2 % dintre respondenți ar vota împotriva aderării, 7,3% nu ar participa, 9,5% sunt indeciși, în timp ce 1,5% au refuzat să răspundă.

Narațiune nouă anti-occident: renunțarea la cupola politică unitară a Uniunii Europene

Mădălin Necșuțu, jurnalist de investigație și verificator de fapte este de părere că anul aceasta este unul crucial pentru Republica Moldova, iar marea bătălie a dezinformării se va da pe rețelele sociale, cu materiale realizate prin intermediul inteligenței artificiale. „Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale și organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE, propaganda rusă se va intensifica cu obiectivul final de răsturnare a puterii pro-europene de la Chișinău. Am văzut ce resurse importante au alocat forțele pro-ruse la alegerile locale din noiembrie 2023 prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor. Tot atunci am văzut și că au testat pentru prima dată video-urile deep fake care o ținteau pe președinta Maia Sandu. Dacă atunci erau în teste, acum propaganda rusă a trecut la producerea și distribuirea deep fake-urilor în cantități mai mari pe rețele de socializare, cu precădere Telegram și TikTok, unde moderarea conținutului este mai laxă comparativ cu rețele sociale occidentale Facebook, Instagram, YouTube, etc”, spune jurnalistul.

Mădălin Necșuțu mai menționează că dezinformările în contextul electoral din acest an au evoluat. „Cât despre narațiunile despre UE, dacă în anii trecuți se pedala pe narațiunea centrală a Occidentului decăzut moral și Rusia în poziție de campioană a „adevăratei credințe” de tip conservator, accentele s-au modificat și se merge pe suveranitate statelor europene care trebuie să renunțe la cupola politică unitară a Uniunii Europene. Se merge foarte intens pe ideea suveranismului, în contextul alegerilor europarlamentare ce vor avea loc în unie. Acesta este doar un exemplu. Rusia marșează intens acum și pe o altă narațiune și anume a implicării Moldovei în războiul din Ucraina din prisma intereselor Occidentului și din cauza conducerii pro-europene. Încearcă să pună semnul egal între aderarea la UE și implicarea Moldovei în război. În general accentele propagandei ruse sunt flexibile și se mulează pe contextul cotidian al evenimentelor. Chiar dacă narațiunile principalele rămân aceleași, meta-narațiunile (subtemele) se schimbă în funcție de context și al operațiunilor specifice războiul hibrid gândite de Rusia la fiecare etapă”, conchide jurnalistul.

Campanie anti-occident și în Georgia: alt stat, aceleași narațiuni pro-Kremlin

Nu numai Republica Moldova este ținta propagandei de la Kremlin în contextul apropierii țării cu UE. Georgia în prezent „fierbe” după ce Parlamentul Georgiei a votat în primă lectură un proiect de lege privind „agenții străini”, despre care oficialii UE spun că ar putea bloca parcursul țării către aderare. Inițiativa a adunat mii de protestatari, care argumentează că e o „lege rusă” pentru a sugruma mass-media independentă și organizațiile independente.  În opinia jurnalistei georgiene, Tamar Kintsurashvili, directoarea executivă la Fundația pentru Dezvoltare Media din Georgia, organizație care gestionează portal de verificare a faptelor: MythDetector.ge, parcursul european al Georgiei este în pericol, iar în viitorul apropiat se vor perpetua aceleași narațiuni că UE este dușman. Cred că partidul de guvernământ, asemănător actorilor pro-Kremlin, sunt deja implicați în campanie anti-occidentală.  Este sabotată  integrarea UE prin adoptarea acestei legi, deoarece  pentru că a fi parte din familia europeană  înseamnă obligații, dar cu Rusia și China nu au astfel de angajamente”, susține jurnalista din Georgia.


Imagini: Proteste la Tbilisi. Sursa foto: , Tamar Kintsurashvili

În anul 2022, Consiliul European a decis acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Moldova și Ucraina, iar în anul 2023 acest statut a fost acordat și Georgiei. Pentru a submina încrederea în UE, toate cele trei state sunt victimele propagandei de la Kremlin, fiind demonizat Occidentul prin diverse narațiuni de dezinformare: denigrând vestul în favoarea estului.

Lilia Zaharia,

TI-Moldova