Considerații generale privind integritatea electorală
În pofida existenței unui cadru normativ anticorupție dezvoltat, noțiunea de integritate electorală nu este una conceptualizată.
Legea-cadru în domeniu, Legea integrității nr. 82/2017, operează cu noțiunea de integritate politică, prin care, în sensul art. 3, se înțelege capacitatea concurenților electorali și a persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică de a-și desfășura activitățile în mod etic, liber de manifestări de corupție, cu respectarea interesului public, supremației Constituției Republicii Moldova și a legii.
Potrivit art. 6 din legea citată, crearea climatului de integritate politică contribuie la cultivarea integrității în sectorul public, consolidând încrederea societății în integritatea instituțională a entităților publice create în rezultatul proceselor electorale și în integritatea profesională a agenților publici care dețin funcții elective și funcții exclusiv politice.
Prevederile referitoare la integritatea politică se conțin în articolele 7-9 din Legea integrității. Astfel, climatul de integritate politică urmează să se cultive prin două măsuri: asigurarea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale; asigurarea eticii și integrității profesionale ale persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică. Responsabilitatea pentru cultivarea integrității politice aparține concurenților electorali, partidelor politice, persoanelor care dețin o funcție electivă sau o funcție exclusiv politică. Potrivit legii, nerealizarea măsurilor de cultivare a climatului de integritate politică duce la compromiterea acestuia și a integrității în sectorul public, la apariția manifestărilor de corupție, la afectarea interesului public și atrage răspunderea celor responsabili în modul prevăzut de legislația electorală, legislația cu privire la partidele politice și de capitolul VI din Legea integrității.
Legea integrității îngustează nejustificat sensul și esența integrității politice, astfel rezumând măsurile de cultivare a acesteia la cele două prevăzute în art. 7. Legea menționată nu dezvoltă normativ conceptul de integritate electorală, care ar trebui să facă parte din cel al integrității politice. Integritatea electorală ar trebui să se refere la întreg proces electoral, prin acesta, în accepțiunea generală, înțelegându-se activitatea indivizilor și entităților, reglementată de lege, desfășurată cu scopul formării organelor reprezentative ale puterii de stat. În acest sens, integritatea electorală ar ține de un cerc mult mai extins de subiecți, cum ar fi: organele electorale și alte autorități cu atribuții în domeniul electoral; alți participanții la proces electoral, inclusiv, alegătorii.
……………………………………….
În final, generalizând cele reținute, ar fi important de insistat asupra dezvoltării prevederilor privind integritatea politică din Legea integrității. Prevederile ar trebui dezvoltate, inclusiv, prin conceptualizarea normativă a noțiunii de integritate electorală, urmând a detalia, în special, măsurile de cultivare a integrității electorale. Autoritățile de ocrotire a normelor de drept ar trebui să vegheze asupra aplicării normelor, urmând a eficientiza urmărirea și sancționarea coruperii electorale, atât active, cât și pasive. Urmare a acumulării unor experiențe suficiente, ar trebuie examinată oportunitatea incriminării coruperii electorale pasive ca infracțiune. Este tot atât de importantă aprobarea normelor de etică și conduită care s-ar referi la persoanele care dețin funcții elective sau funcții exclusiv politice. Aceasta ar convinge cetățenii că atât Parlamentul, cât și Guvernul veghează cu adevărat asupra integrității.
