Considerații generale privind PNIA
Programul național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 (PNIA) și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia au fost aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 442/2023.
PNIA urmărește creșterea bunăstării și calității vieții cetățenilor prin eradicarea corupției și garantarea supremației legii, fiind setate următoarele patru obiective generale:
– Dezvoltarea și implementarea standardelor de integritate în sectorul public;
– Eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției și asigurarea inevitabilității sancționării infracțiunilor de corupție;
– Cultivarea integrității și diminuarea actelor de corupție în sectorul privat, inclusiv în entitățile cu capital integral sau majoritar de stat;
– Cultivarea intoleranței față de actele de corupție și încurajarea denunțării actelor de corupție și a practicilor ilegale.
Sumarizând cele raportate de către autorități, fără a ne expune asupra calității PNIA , ținem să nuanțăm câteva aspecte cheie, asupra cărora autoritățile ar trebui să insiste.
– Realizarea acțiunilor PNIA trebuie impulsionată.
Din cele 12 acțiuni monitorizate:
– 8 acțiuni au un caracter permanent de realizare;
– 1 acțiune trebuie să fie realizată anual, până la 1 iunie;
– 3 acțiuni au ajuns scadente în trimestrul al doilea al anului 2024.
În ceea ce privește acțiunea ce ține de Prezentarea către Parlament a raportului privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și/sau a grupurilor de inițiativă, este de reținut realizarea acesteia în termenul programat.
Cu referire la cele 3 acțiuni ajunse scadente în trimestrul al doilea al anului 2024, nici una din acestea nu au fost finalizate, nefiind adoptate proiectele de acte normative de rigoare.
– Procesul de înființare a GM trebuie reglementat.
Potrivit PNIA, unul din subiecții responsabili de monitorizarea implementării documentului de politici publice este Grupul de monitorizare (GM). GM constituie structura de bază care are drept scop examinarea și evaluarea informațiilor prezentate în procesul de raportare de către entitățile publice implementatoare, fiind responsabil de aprobarea raportului anual privind monitorizarea și evaluarea implementării PNIA, precum și a raportului final. Membrii GM urmează să se întrunească la necesitate, dar cel puțin o dată în an, pentru a examina progresele anuale ale autorităților/instituțiilor responsabile de implementare, precum și deficiențele înregistrate. GM poate înainta propuneri și recomandări de remediere a deficiențelor înregistrate în procesul de implementare a PNIA. Membrii GM sunt reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului justiției, ai societății civile și ai sectorului privat.
PNIA, însă, nu reglementează modul de înființare a GM, neconcretizând autoritatea care urmează să aprobe componența nominală a GM. Aceste reglementări ar trebui să se conțină în PNIA sau într-un act echivalent celui prin care s-a aprobat PNIA – hotărâre a Parlamentului.
– Procesul de desemnare a reprezentanților societății civile în GM trebuie reglementat.
În corespundere cu prevederile PNIA, între membrii GM ar trebui să se regăsească trei reprezentanți ai societății civile în domeniul anticorupției și doi reprezentanți ai mediului asociativ.
În primul rând, este de remarcat confuzia termenilor cu care se operează. Or, în fond, „societatea civilă” și „mediul asociativ” sunt noțiuni sinonime.
În al doilea rând, este de criticat caracterul lacunar al PNIA în ceea ce privește modul de desemnare a reprezentanților „societății civile” și a „mediului asociativ” în componența GM.
Aceste reglementări ar trebui să se conțină în PNIA sau într-un act echivalent celui prin care s-a aprobat PNIA – hotărâre a Parlamentului. Soluția la care a recurs CNA nu este potrivită .
Analiza detaliată a PNIA.
