Noua lege privind accesul la informațiile de interes public, intrată în vigoare la începutul acestui an, impune autoritățile publice să plaseze din oficiu, pe paginile web ale autorităților publice, mai multe informații de interes public. Scopul prevederilor este de a promova transparența activă, dar și de a reduce considerabil numărul solicitărilor de informații de interes public. Astfel că, potrivit noilor reglementări, furnizorii de informație sunt acum obligați să revizuiască site-urile web sau să elaboreze un nou concept care să corespundă tuturor cerințelor articolul 10 din lege. Șablonul acestei platforme uniformizate este elaborat în prezent de către Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică”(în continuare STISC) și Agenția de Guvernare Electronică.
Cât de transparente sunt instituțiile publice?
Deși potrivit noii legi, pe paginile web oficiale ale autorităților publice, în funcție de specificul activității acestora, se publică, din oficiu, informații precum: datele privind structura organizatorică și bugetul autorității publice, numărul angajaților, datele de contact, actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității publice, raportul anual privind activitatea autorității publice, datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente etc, unele din aceste informații încă lipsesc. Astfel că cetățenii, reprezentanții societății civile, dar și jurnaliștii sunt nevoiți să ceară o informație publică prin intermediul unor solicitări, ale căror răspunsuri durează.
Transparency International-Moldova a publicat recent o analiză care a inclus constatări și recomandări destinate APC. În monitorizarea realizată de TI-Moldova au fost identificate mai multe lacune în ceea ce privește informațiile publicate pe site-urile oficiale ale instituțiilor anticorupție. „Lipsesc datele de contact ale conducerii, cum ar fi adresa poștei electronice. Noi am observat că practic la toate autoritățile anticorupție nu se plasează poșta electronică a conducerii. La fel, la capitolul publicarea bugetelor, se publică doar cele planificate sau cele executate. Este destul de neordonată și informația la capitolul transparența procesului decizional”, a afirmat Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International-Moldova.
Lacunele privind publicarea informațiilor de interes public se mențin din anii precedenți. În anul 2023, Freedom House a publicat raportul „Indicele accesului la informație”, în care se analiza transparența instituțiilor publice în R.Moldova. Indicele accesului la informație a înregistrat un scor de 59 de puncte din 100, acesta fiind în creștere față de anii precedenți. Analiza raportului s-a axat pe trei piloni: revizuirea cadrului legislativ, gradul de transparență proactivă a instituțiilor publice și eficacitatea procedurii de acces la informațiile de interes public la solicitare.
Una dintre recomandările formulate în acest raport se referă la conștientizarea obligațiilor autorităților publice de a furniza informații, atât în mod proactiv, cât și prin intermediul solicitărilor de informații. Stela Pavlov, expertă în domeniul reformelor în sectorul anticorupție și justiție, a declarat că unele instituții refuzau să comunice informația despre salarizarea angajaților sau alte date financiare, invocând legea privind protecția datelor cu caracter personal. Experta de la Freedom House a adăugat că monitorizările precedente, autoritățile publice locale au puțină informație publicată pe site-urile oficiale, este haotic aranjată și e diferită, de la un site la altul și lipsește foarte mult informația ce ține de achizițiile publice.
Paginile web ale autorităților publice centrale și locale sub lupa Cancelariei de Stat
Legea privind accesul la informații de interes public este interpretată diferit de autorități, fie că sunt de nivel central sau local. Cancelaria de Stat a început cu elaborarea unui registru de evidență a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, în format electronic. „Sunt 1400 de furnizori de informații de interes public, inclusiv instanțele de judecată, întreprinderile municipale, instituțiile de stat, autorități publice locale și centrale. Le-am transmis acest registru și am început să facem instruiri, pentru a ghida autoritățile cum să implementeze legea”, a specificat Ana Calinici, secretar de stat al Guvernului, prezentă la pod castul ABC-ul Anticorupție, realizat de Transparency International-Moldova. Ea a adăugat că a fost elaborat și Ghidul de implementare a legii, iar în curând vor apărea materiale video, pentru a populariza utilizarea acestei legi de către cetățeni.
În același timp, Cancelaria de Stat a inițiat un proces de monitorizare a paginilor web a 53 de autorități publice: 18 APC și 35 APL. „Din datele preliminare, putem spune că ar trebui mai multe informații la capitolul încadrarea persoanelor în serviciul public, obiectivele autorităților, domeniile de competență și funcțiile, evenimentele desfășurate. La nivel local, am constatat că din 900 de primării, doar 286 au pagini web”, a mai adăugat Ana Calinici. În acest sens, un șablon al paginilor web este în proces de elaborare de către Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) în consultare cu societatea civilă și administrația publică locală și centrală, a adăugat secretarul de stat.
Într-un răspuns oficial oferit de STISC pentru TI-Moldova, în curând va fi lansat șablonul site-urilor web oficiale și punerea acestuia la dispoziția ministerelor, altor autorități administrative centrale, instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și instituțiilor publice autonome. „Șablonul site-urilor web oficiale urmează a fi utilizat obligatoriu de către ministere, alte autorități administrative centrale, instituțiile publice în care acestea au calitatea de fondator și instituțiile publice autonome. Totodată, autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și nivelul al doilea, precum și instituțiile publice în care acestea au calitatea de fondator, nu sunt obligate să utilizeze șablonul site-urilor web oficiale elaborat de către STISC, dar se solicită crearea sau aducerea în corespundere a site-urilor web oficiale ținând cont de prevederile Hotărârii de Guvern nr. 728/2023. Totodată, în cazul autorităților administrației publice locale, accesul la acest șablon poate fi oferit localităților mari, cu o populație de peste 10.000 de locuitori sau localităților care vor face parte din procesul de amalgamare”, este menționat în răspuns. Responsabilitatea monitorizării corespunderii site-urilor web oficiale la Regulamentul cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și la cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora îi revine Cancelariei de Stat.
Natalia Dabija,
TI-Moldova
Acest articol informativ a fost realizat în cadrul proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
